Creştinism şi Literatură „Regulile pentru a scrie o piesă de teatru plină de pasiune sau versuri profunde, devoţionale, sunt pur şi simplu regulile folosite pentru a scrie ceva tragic sau liric: succesul în literatura sacră depinde de aceleaşi calităţi ale structurii, suspansului, varietăţii, maniera de exprimare şi altele asemenea, care asigură succesul în literatura seculară. Iar dacă lărgim ideea Literaturii Creştine până acolo încât să includă nu doar literatura pe teme sacre dar tot ce este scris de creştini pentru a fi citit de creştini, atunci, eu cred că literatura creştină poate să existe doar în acelaşi sens în care mâncarea creştină poate exista. Ar fi posibil, şi probabil edificator, să scriem o carte de bucate creştină. O astfel de carte ar exclude felurile de mâncare ale căror preparare implică munca inutilă a omului, sau suferinţa animalelor, şi felurile de mâncare fastuoase. [...] Dar nu ar fi nimic specific creştin inclus în prepararea propriu-zisă a felurilor de mâncare. Fierberea unui ou implică acelaşi proces fie că eşti creştin sau păgân. În acelaşi mod, literatura scrisă de creştini pentru creştini ar trebui să evite denaturarea adevărului, cruzimea, blasfemia, pornografia şi cele asemenea lor, iar ţinta ei să fie edificarea până la punctul în care aceasta poate fi edificatoare. Dar indiferent ce ai ales să scri, trebuie să o faci prin mijloace comune literaturii întregi; ar putea avea succes sau nu, doar după aceleaşi calităţi sau greşeli ca întreaga literatură; dar succesul sau eşecul literar nu s-ar asemăna niciodată cu ascultarea sau neascultarea de principiile creştine.”
(C.S. Lewis - Christian Reflections, ch. 1 ”Christianity and Literature”)
Read more... 
